Inregistrare | Login
#trilema pe freenode.

fresti | In Pregatire

În ziua din vara sau toamna anului 1952 în care, ca într-un act de kenoză (cum altfel?) suicidară, Vulcănescu se întinde pe cimentul rece şi jilav al infernalei camere de tortură Zarca din închisoarea Aiudului pentru a susţine şi încălzi trupul unui tânăr leşinat, biografia lui e definitiv transmutată în hagiografie.

Provocare la duel

Adaugat de fresti (52), cu 925 zile in urma (ovidiubaron.unspe.com)
Ce părere am putea avea despre un candidat la alegerile prezidenţiale care lansează o invitaţie "curajoasă" la confruntare directă, după care se ascunde cât poate de bine şi nu reapare în public decât după ce confruntarea pe care o lansase are deja loc, dar între alţi candidaţi? Cât de penibil poate fi cineva care să iasă după o bătălie şi să spună că dacă ar fi fost el acolo i-ar fi făcut praf p

Care presedinte-

Adaugat de fresti (52), cu 947 zile in urma (ovidiubaron.unspe.com)
Nouă ne e dat să alegem întotdeauna dintre variantele necâştigătoare. Ne punem la treabă intelectul ca să putem înţelege de ce o soluţie ar fi mai puţin proastă decât alta. Sau mai puţin imorală, că tot s-a impus termenul. Dornici de dragostea electoratului (sau a populaţiei, ce cuvânt aiurea! sau, şi mai şi, a pulimii, ca să-l citez pe unul dintre candidaţii cu şanse reale la alegerile care vin
7
Vot

Jurnalul lui Liviu Rebreanu

Adaugat de fresti (52), cu 973 zile in urma (ocarteofraza.unspe.com)
Jurnalul lui Rebreanu este o colecţie uriaşă de mărturii despre viaţa de zi cu zi, despre familie, prieteni, călătorii şi, bineînţeles, despre activitatea de scriitor. Plănuind să scrie o carte despre sine însuşi, intitulată Spovedanii, Rebreanu începea, în 1927, jurnalul, subliniind această intenţie de ”spovedanie pentru mine însumi” care să curpindă ”tot ce am în inimă şi-n suflet”. Începând Ju

Privelisti din negura mintii

Adaugat de fresti (52), cu 973 zile in urma (ovidiubaron.unspe.com)
Menţionând, la editarea volumului Privelişti, că îşi tipăreşte poemele româneşti pentru a le ucide, Fondane se simte totuşi obligat să-şi explice crima. Vorbind despre poetul Priveliştilor la persoana a treia, Benjamin Fondane trasează, mai întâi de toate, o frontieră clară între peisajul păşunist-tradiţionalist şi natura din poemele sale, care era, de fapt, inventată. O invenţie puternică, a une
Că e ceva în neregulă cu principiul ratingului, cu organizarea şi selectarea ştirilor în funcţie de senzaţionalul lor ori cu invazia de mediocritate şi vulgaritate a mai tuturor emisiunilor de divertisment devenise evident încă din anii ’80.
7
Vot

O carte intr-o fraza Mariana Marin

Adaugat de fresti (52), cu 977 zile in urma (ocarteofraza.unspe.com)
Pentru Mariana Marin, literatura-frumoasă-şi-atât e o inutilitate – nici măcar dulce, ci ca fierea de amară; ba chiar mai rău decât o inutilitate – literatura fantazărilor frumoase şi a adevărurilor călduţe e, indiferent de calitatea ei strict estetică, imbecilizatoare de-a binelea. Cât dispreţ pentru „interesul intelectual” al literaturii, tot atâta ironie pentru jumătăţile de adevăruri şi pentr
6
Vot

Istorie recenta si mandrie nationala

Adaugat de fresti (52), cu 979 zile in urma (ovidiubaron.unspe.com)
Într-o dezbatere din ziarul Gândul e improvizat un material despre mândria de a fi român, plecând de la o declaraţie a preşedintelui ţării. Spun improvizat pentru că materialul mi se pare superficial, o simplă însăilare de reacţii de moment, probabil telefonice, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în fotbal, când sunt sunaţi diverşi icşi ca să-şi dea cu părerea despre vreo poziţie de offside. Secven
Vorbind despre cei care l-au aruncat în închisoare şi i-au sechestrat manuscrisele, pe care le-au numit ”maculatură”, Petre Ţuţea zicea că ar trebui pedepsiţi aşa de tare, încât s-o ştie şi pruncul din ”burta mămicii”. Ştiind că tot Ţuţea este cel care pune biserica mai presus de stat, reporterul îl întreabă dacă are voie un creştin să-l plesnească aşa de tare pe un securist. Fără să stea prea mu
Timid și temător declarat, Rousseau descoperă viața și o redă cu pasiune. Timiditatea - sau credulitatea - îl pune, de altfel, adeseori, în ipostaze delicate. Descoperindu-și slăbiciunile, scriitorul descoperă omul și reușește să contureze o concepție despre existența acestuia.
Inca o reactie la reinterpretarea facuta de Marta Petreu rolului jucat de publicistica lui Sebastian in epoca, cu referire la o reactie a lui Mircea Cartarescu, evaluari ale operelor fictionale scrise de Sebastian, comparativ cu Jurnalul sau si altele.