Inregistrare | Login
#trilema pe freenode.

dumas | Publicat

Ora de sport -- Un blog cu nabadai

Adaugat de dumas (609), cu 483 zile in urma (nabadaiosul.wordpress.com)
Era ultima zi din septembrie și frunzele foșneau pe sub tălpile mele grăbite să ajung la scoală. Ghiozdanul era mai mare decât mine și mă trăgea ușor înapoi, dar aveam o voință de fier şi nu renunțam ușor. Pentru că era nițel frig, mama îmi spuse înainte de a pleca la servici să mă îmbrac mai gros, iar eu somnoros ca de fiecare dată, am ascultat sfatul mamei și mi-am luat și o pereche de izmănuţe
Fane fuma în bucătărie, ca de obicei, înainte de culcare. Tot ca un obicei, când Matei îl auzi că deschide ușa de la bucătărie își făcu apariția. Se așează lângă Fane și își scoase o țigară din pachetul acestuia zâmbindu-i. O aprinse tacticos continuând să îl privească așteptând un reproș care întârzia să apară. Liniștea se lăsă și nu se mai auzea decât pufăitul celor doi prieteni. Matei, deranja
În ziua următoare abia am aşteptat apariţia lui Irwin, bătrânelul care m-a cucerit cu o zi înainte prin felul lui de a vorbi şi emoţia cu care povestea despre cea care a fost soţia lui jumătate de veac, aproape dublu vârstei mele. Trecuse deja ora 13, ora la care intrase ziua trecută şi începusem să devin tot mai agitat, gândindu-mă că poate va lispi de la întâlnire şi nu voi apuca să aflu cum ce

Iertare -- Cristian Dima

Adaugat de dumas (609), cu 483 zile in urma (cristiandima.wordpress.com)
Am văzut într-un film, o scenă foarte interesanta… nu mai ştiu cum ii spune la film, dar nici nu cred că e aşa de important. Filmul începe cu o pilda: Se spune că în tradiția evreiască exista un fel de ritual de iniţiere al copiilor. Aceştia sunt puşi în faţa unei scări înalte, iar tatăl îi cere fiului să se urce pe prima treaptă şi îi spune: “Sări şi eu te voi prinde”. Copilul sare iar parintel
Gând de-ndrăgostit ce suflă cald în ale bărcii noastre pânze ne poartă pe valurile liniștite ale mării înamorate. O rază ți s-a așezat pe buze și s-a transformat în zâmbet de primăvară iar alta în ochii-ţi de smarald străluce. Îți simt acum aievea acel parfum trandafiriu gălbui ce-mi amorțea simțurile din fiecare seară, adus cu vânt de dor nebun. E liniște în jur și atât de calmă-i marea și drum
Cu aceeași greutate se ridică de pe scaunul înalt de la bar și cu paharul în mână și tristețea în ochi se retrase la o masă așezată lângă perete de unde putea să privească trecătorii ce se perindau la ora aceea pe strada Villiers. Gordon`s Bar, e un loc unde poí bea un vin bun și admira în liniște tablourile ori panourile expuse de Simion Gordon, proprietarul acestui bar. Tablourile erau fără o v
Peron
Îşi aprinse ţigara defilind pe peron, privind trenurile care se opreau, scârţâind asurzitor pe şinele învechite de vreme. Luna îşi trimitea razele ei pe acoperişul din metal al gării îmbătrânite şi doar el singur simţea focul tinereţi în inimă. Venise în oraş în urmă cu trei luni pentru a începe o nouă viaţă. Păşea măsurând parcă lungimea timpului li din când în când lovea cu vârful pantof

Primii pasi -- Cristian Dima

Adaugat de dumas (609), cu 472 zile in urma (cristiandima.wordpress.com)
Soarele se pregătea să renască din mare și primele raze se agățau cu putere de linia orizontului pentru a ridica astrul pe cer, iar noi dansam un ultim vals pe pontonul viselor în ritmul valurilor ce ne vor purta barca vieții. Un ultim pas de dans și următorul, în sincron, pe drumul vălurit…
Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, dar o frază câte imagini fac? Nu aş putea să vă spun eu, un amator în ce priveşte fotografia, dar sigur o poate face un fotograf profesionist cunoscut de mulţi dintre voi dacă nu chiar de toţi.
Cred că în blogosferă nu este un fotograf mai cunoscut decât...

Blog Gala -- Cristian Dima

Adaugat de dumas (609), cu 488 zile in urma (cristiandima.wordpress.com)
S-a dat mare veste-n ţară,
Că se face mare gală,
Şi se dau şi premii mari,
Pentru blogurile tari.
Nu sunt,nu am fost şi nu voi fi vreodată un împătimit al lepşelor şi aceste nominalizări nu le fac pentru că am vreo obligaţie de acest gen. Văd această manifestare num ită Blog de blog, ca o gală a recunoaşterii activităţii blogeristice de peste an un “Wall of Fame”
Plăcinte de sărbători

Când eram lăsat la Momo, o bătrânică ce avea grijă de mai mulți copii pe care îi înconjura cu multă afecțiune, ea fiind cea care mă învățase primi pași în viață, eram destul de agitat. Pentru a mă liniști, Momo mă lăsa în fața dulăpiorului cu cratițe și oale, acolo unde puteam face pe micul bucătar, făcând mare zarvă cu ustensilele ce le aveam în dotare.

Erau și zile î

Dor ucigas -- Cristian Dima

Adaugat de dumas (609), cu 481 zile in urma (cristiandima.wordpress.com)
Părea că dorul ar vrea să mă ucidă,
Adulmecându-mi gândul de iubire,
Mă urmărea felin cu o cruzime avidă,
Să-i cad în gheare, să-mi ies din simţire…