Tălpile goale păşesc încet, de parcă le-ar fi teamă să nu strivească momentul crezut amintire. E întuneric, dar nu mi-e frică. Cunosc întunericul acesta, ştiu câţi paşi sunt până la usă şi înapoi până la pat. Păşesc încet, iar tălpile îmi sună a ieri.
Comentarii