Acum câteva zile, Cristi Șuțu a scris pe blogul său un articol foarte bun, încercând să ne convingă, cu argumente, că mișcarea „No Băsescu Day” este o idee redundantă, ba chiar fiind predispusă la un efect de bumerang – tranformând ziua respectivă în ziua omului cotrat. Cristi ar avea dreptate dacă menirea mișcării ar fi dispariția pentru o zi a dictatorului sau provocarea unei schimbări în mintea guvernanților. Dar, mișcarea asta nu-i doar o critică adusă sistemului, este o zvâcnire a unui popor amorțit și care nu acceptă resemnarea.
Cristi, făcând o analogie, gândește-te la sentimentul pe care-l ai atunci când te afli într-o încăpere plină cu oameni pasionați de fotografie, unde un Leica R10 nu este considerat ca fiind „doar un aparat foto”… Aflându-te acolo, printre „ai tăi”, te simți „acasă”, nu?
Noi nu facem altceva decât să încercăm să ne simțim acasă în această țară, măcar pentru o zi… printre “ai noștri”
Comentarii